Search

Petru Cimpoesu: “Nici Benea, nici Stavarache nu au dovedit calitati de lideri autentici. S-au capatuit cu vile de parveniti, iar orasul si judetul au ramas, in urma lor, intr-o stare jalnica”

Petru Cimpoeşu este unul foarte puţinii oameni de cultură din municipiul Bacău preocupat de viaţa politică a urbei şi de aspectul ei social-estetic. Dacă funcţia sa de director al Direcţiei Judeţene de Cultură l-a obligat să fie ancorat în cotidianul cultural băcăuan, ochiul său critic de romancier urmăreşte, cu ironia sa cunoscută  atât (peudo)preocupările oamenilor politici de a da o faţă  mai civilă oraşului cât pe cea şi a scriitorilor locali complexaţi de de trăirea în anonimat.

Nu face parte din nicio societate civilă din simplul motiv că societatea civilă nu există în Bacău. Însă are (uneori) posibilitatea, de a-şi spune limpede şi argumentativ cuvântul, în Consiliul Judeţean sau la diferite întâlniri culturale. Sau nu este ascultat sau pleacă, plictisit de mentalitatea provincială.

In luna ianuarie a acestui an, Petru Cimpoesu a iesit la pensie de la Directia Judeteana pentru Cultura Bacau.

 

Redactor:  – Ati condus, mai mulți ani, Direcția Județeană pentru Cultură Bacău Puteți să ne faceți o sinteză despre starea actuală a culturii, a patrimoniului cultural din județul nostru?

Petru Cimpoeşu:   – O sinteză, în sensul strict al termenului, este dificil de făcut în câteva cuvinte. Pot face câteva aprecieri, mai degrabă calitative. Peste tot, în țară, Bacău este aproape sinonim cu Bacovia. Or, de câțiva ani buni, festivalul care poartă numele marelui poet e din ce în ce mai anonim, invadat de tot felul de improvizații și veleitari. De fapt, se desfășoară, în fiecare toamnă, vreo trei sau patru festivaluri literare (dacă socotim aici și ce se întâmplă la Onești) la interval de o săptămână între ele, finanțate în principal din fondurile Consiliului județean și ale consiliilor locale. Nu e oare o risipă? Nu ar fi mai bine ca în loc de patru așa-zise festivaluri, de o performanță discutabilă, să fie organizat unul singur, dar cu ecou național real? Am întrebat, nu am dat cu parul. În privința patrimoniului cultural, județul Bacău stă foarte modest, cu vreo 360 de monumente istorice (inclusiv situri arheologice). Iar în privința patrimoniului construit, încă și mai modest. Cu toate acestea, puținul patrimoniu existent nu este întreținut, multe monumente istorice sunt într-o stare de degradare avansată, cazul cel mai notoriu fiind al casei „Vasile Alecsandri” din Bacău. De cel puțin zece ani autoritățile locale promit că vor prelua acest monument și îl vor restaura. Nu s-a făcut nimic, casa stă să cadă la cel mai mic cutremur. Ca să nu mai spun că, în județ, numeroase biserici de lemn, unele dintre ele vechi de mai bine de două sute de ani, au aceeași soartă. Preoții parohi se plâng că nu au bani, dar preferă construiască alături altele noi, în loc să le restaureze pe cele vechi. E o problemă de atitudine: nu ne merităm înaintașii.

Redactor: – Sunteți una din puținele voci lucide, de multe ori critice, din societatea civilă băcăuană. Cum ați caracteriza ambianța politică, viata social-economică și universitară din municipiul Bacău?

P.C.: – Bacăul este cunoscut în țară ca fiind județul lui Hrebenciuc și al lui Sechelariu. Mă rog, între timp Hrebenciuc a îmbătrânit, mai are și probleme cu justiția, practic e scos pe tușă, iar Sechelariu a plecat într-o lume mai bună, unde nu există politicieni. Probabil că lui Hrebenciuc i se pot reproșa multe, are cine să o facă. Dar, din câte se spune, modernizarea șoselei de la Iași la București i se datorează în mare măsură. Vă invit să vă imaginați cam cum am fi circulat astăzi dacă nu s-ar fi făcut, în anii ’90, această modernizare. Din păcate, au urmat politicieni fără viziune. Nici Benea, nici Stavarache nu au dovedit calități de lideri autentici. S-au căpătuit cu vile de parveniți, iar orașul și județul au rămas, în urma lor, într-o stare jalnică. Cel puțin, Stavarache și arhitecții lui au urâțit Bacăul, aducându-l la nivelul urbanistic al vreunui târg din Republica Moldova. Nici economic nu stăm prea grozav. S-au construit mai cu seamă așa-zise aspiratoare de bani, supermarket-uri de tot felul, în timp ce industria mai viază doar prin câteva întreprinderi. Despre universități nu vreau să mai spun nimic. Am spus cândva despre Universitatea George Bacovia că e un fel de școală profesională și s-a supărat tare rectorul de atunci. Acuma zic, ar fi bine să fie școală profesională, ar produce muncitori calificați, că e mare nevoie de ei.

Redactor: – Se afirmă permanent, și acest lucru este vizibil cu ochiul liber, că intelectualitatea romanească este divizată, împărțită în găști sau bisericuțe etc. De ce aceasta atmosfera necordială?

P.C.: – Toată societatea românească este profund divizată, nu numai intelectualitatea. Iar această divizare este întreținută de propaganda politică și de forțe oculte care au interesul să rămânem cât mai divizați. Ca să ne poată supune mai ușor.

Redactor: – Care este cel mai dificil lucru în a scrie un roman?

P.C.: – Este foarte simplu să scrii un roman atunci când ai de spus ceva și știi cum trebuie spus. Cei mai mulți dintre cei care scriu nu au nimic de spus, iar dintre  puținii care au ceva de spus – sper să fac și eu parte dintre aceștia – mulți nu știu cum să spună. Prin urmare, pentru mine, cel mai dificil lucru este cum să spun ce am de spus, în așa fel încât să ofer o lectură agreabilă și să stimulez imaginația cititorului. E o chestiune de metabolism al ideilor, de cristalizare a lor. Iar procesul cristalizării cere timp. Eu nu scriu greu, dar am un metabolism intelectual lent și de aceea scriu câte puțin, din când în când.

Redactor: – Care sunt proiectele d-voastră literare? Veți continua ciclul cu Simion liftnicul?

P.C.: – Nu. Am publicat anul trecut „Celălalt Simion”, care de fapt este o falsă continuare, și mă opresc aici cu Simionii. Acum lucrez la un roman de cu totul altă factură, într-un registru evocator, subiectiv. Sper să fie gata în doi, trei ani.

Redactor: – Marcel Proust spunea “ca adevărata viata trăită este scrisul”. Cum îl comentați?

P.C.: – Păi, cine-s eu, ca să-l comentez pe Proust? Probabil a vrut să spună că scrierea e o cale de investigare a subiectivității, a eului propriu, și prin aceasta, a vieții și a lumii în general. Nu știm cu adevărat decât ce se petrece în conștiința noastră – și aici, numai în mică măsură. Restul e ficțiune.

Redactor: – Va mulțumim pentru amabilitatea d-voastră.

A consemnat G. Pop

Petru Cimpoeşu a debutat editorial in 1983, cu volumul Amintiri din provincie. Alte volume publicate: Firesc (ed. I, 1985), Erou fara voie (1994, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Iasi), Un regat pentru o musca (1995), Povestea Marelui Brigand (ed. I, 2000, Premiul Filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor), Simion liftnicul. Roman cu ingeri si moldoveni (ed. I, 2001, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania). Romanul Simion liftnicul a fost tradus in Cehia, Italia, Spania, Croatia, Bulgaria, Franta si Ungaria, fiind declarat cartea anului 2007 in Cehia si distins cu Premiul „Magnesia Litera”. Christina Domestica si Vinatorii de suflete (ed. I, 2006) a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul Academiei Romane si Premiul revistei Observator cultural.
Ultima sa carte este Celalalt Simion (2015) apărută la editura Polirom

 

 





Postarea comentariilor presupune implicit acceptarea termenilor si conditiilor stabite de JDB.RO (Jurnalul De Bacau).

- Nu sunt permise mesaje cu tenta antisociala, cu caracter xenofob (rasist), obscene sau injurioase.
- Nu sunt permise atacurile la persoana sau comentariile care contin amenintari sau violeaza viata privata a cuiva.
- Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie.
- Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site.
- JDB.RO nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Posteaza un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata* Campuri obligatorii marcate cu *

promovare site
jucarii ieftine
creer site web Paris
web design Abu Dhabi
gene false
creare magazin online
promovare site
creare site web
traduceri autorizate Iasi
creare magazin online
promovare Google Adwords
dezvoltare aplicatii web
promovare site web
Campanii de link building
Promovare Google
creare portal imobiliar
creare portal stiri
miere de albine