Search

A murit prozatorul George Balaita

Ministrul Culturii, Ionut Vulpescu, a anuntat duminica decesul scriitorului George Balaita, scrie Agerpres. ‘Se spune ca aceia care trec la cele vesnice in Sfanta Noapte a Invierii merg direct in Rai. S-a stins, noaptea trecuta, la 82 de ani, unul dintre cei mai mari scriitori romani contemporani, George Balaita’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

 

Prozatorul George Balaita s-a nascut la 17 aprilie 1935, la Bacau.

Dupa absolvirea liceului in orasul natal, s-a inscris in 1953 la Institutul de Cultura Fizica din Bucuresti, de unde s-a retras dupa doi ani. A urmat, la fara frecventa, Facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi, sectia limba si literatura romana (absolvita in 1967). Dupa ce a practicat mai multe meserii (desenator, profesor, metodist, tehnician), a devenit redactor, din 1964, apoi redactor-sef al revistei literare bacauane ‘Ateneu’.

Secretar al Uniunii Scriitorilor din Bucuresti, din 1979; bursier al Universitatii din Iowa City (SUA, 1980), in cadrul Programului Scriitoricesc International; director al Editurii ‘Cartea Romaneasca’ (1981-1990); director al Fondului Literar. A lucrat, din 1989, la Fundatia Culturala Romana, infiintand si conducand (1991-1997) revista ‘Arc (litere & arte)’, cu suplimentul ‘Creanga de aur’, in limbi de larga circulatie; membru in consiliul redactional al revistei ‘Lettre internationale’, director al ‘Copyro’ – Societate de Gestiune Colectiva a Drepturilor de Autor.

A debutat in presa, in 1958, cu un reportaj intr-un ziar din Bacau, apoi cu proza in revista ‘Luceafarul’ (1960), cu povestiri si nuvele (1964). Debutul sau editorial l-a reprezentat volumul de schite si povestiri ‘Calatoria’ (1965), in celebra colectie ‘Luceafarul’, in care au debutat toti scriitorii generatiei ’60. Au urmat volumele de nuvele ‘Conversand despre Ionescu’ (1967), ‘Intamplari din noaptea soarelui de lapte’ (1968) si romanele ‘Lumea in doua zile’ (1975) – Premiul Uniunii Scriitorilor, ‘Ucenicul neascultator’ (1977) – Premiul ‘Ion Creanga’ al Academiei, autorul dovedind, dupa Eugen Simion, ‘un neobisnuit talent de a prinde sensul faptelor marunte, de a sugera freamatul obscur al existentei’. A mai scris Noptile unui provincial (1983). De asemenea a mai publicat, in 1994, o antologie de eseuri, tiparite de-a lungul a 30 de ani, ‘Gulliver in Tara Nimanui’. La Editura Polirom au aparut Opere I. Lumea in doua zile (2009) si Opere II. Marocco (I) (2011).

S-a impus in literatura romana cu romanul ‘Lumea in doua zile’ (editii succesive: 1975, 1985, 1993, 1998), care s-a bucurat, chiar din anul aparitiei sale, de un mare interes din partea cititorilor si de un rasunator succes de critica. ‘La el impresia de concret e mereu uimitoare; prin aglomeratia de gesturi, obiecte, cuvinte, trece un aer pur si viu; din descrierea meticuloasa, insistenta, labirintica rezulta un fantastic al lucrurilor, o animare poetica a universului incert’ (Nicolae Manolescu). A mai fost distins cu Premiul Academiei (1978) si Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1994).

Iata cum se prezenta prozatorul bacauan: „„Imi place sa cred ca tot ce scriu (chiar si o scrisoare ocazionala) este un exercitiu de proza. Pastrat sau aruncat la cos. Tinta este una singura: arta-prozei. La care (fara sa stiu, cam asa cum vorbea frantuzeste monsieur Jourdain!) trudeam de mult. Sugestia, dar si „expresia“, vin din Pessoa. Proza, crede el, este „maxima“, peste muzica si poezie. Asadar, o proza elaborata, un „sistem“ care include toate genurile literare. Daca nu cumva le desfiinteaza! Mi-am placea sa fiu citit in grila asta. Nu propun un model, doar imi exprim propria natura. Natura mea imi forteaza mâna, ma ispiteste sa observ si sa „notez“ tot. Sistemul ma obliga sa aleg ce trebuie. Câteodata imi iese! Arta prozei nu este o judecata de valoare. Este doar un test de rezistenta (…) Lumea in doua zile este o constructie riguros geometrica. Rece, ermetica, de nepatruns. Cel putin, asa am gândit-o eu. Imaginarul da insa navala, un fel de tzunami din calea caruia, in cele din urma, trebuie sa fug, sa ma ascund. Ramâne ce se citeste! Ludicul este parte din sistemul meu de aparare. Sunt Berbec. Nu-mi place sa fiu prins cu garda deschisa. Se intâmpla insa, mai ales atunci când cred ca nimic nu ma poate atinge. Câstigul la puncte este mai elegant, mai omenos, este de fapt un demers impotriva violentei. Nu as fi eu, daca n-as spune-o: Au existat adversari pe care cu o rea placere i-am vazut la podea, numarati pâna la 30! In tinerete, mergea. M-am lasat insa de box! De multisor. Spectacolul continua sa-mi placa”.

 





Postarea comentariilor presupune implicit acceptarea termenilor si conditiilor stabite de JDB.RO (Jurnalul De Bacau).

- Nu sunt permise mesaje cu tenta antisociala, cu caracter xenofob (rasist), obscene sau injurioase.
- Nu sunt permise atacurile la persoana sau comentariile care contin amenintari sau violeaza viata privata a cuiva.
- Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie.
- Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site.
- JDB.RO nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Posteaza un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata* Campuri obligatorii marcate cu *